Aniversare cu timbre, cerneala si carti postale :)

In curand cartile postale promise vor fi livrate! Nu a fost usor, dar chiar mi-a facut placere sa pun „cap la cap” toate piesele puzzle-ului :)

Step 1: Yay!
Primul pas a fost printarea cartilor postale. Am ascultat sfatul unui coleg si am folosit una dintre firmele promovate de Flickr, MOO. Calitatea este excelenta dar si timpul de livrare pe masura, mai bine de doua saptamani. Daca crop-uiam si pozele mai bine atunci as fi fost pe deplin multumita. :)

Step 2: Timbrele
A fost un deliciu sa le aleg. M-am bucurat ca un copil care isi da toti banii din pusculita pe timbrele de la Filatelie, ceea ce s-a intamplat nu de putine ori. Pe timbre si pe inghetata, spre disperarea maica-mii. :D
Am ales urmatoarele:
motanul gras si verde
pisicile cantarete
pestisorii amorezi

Step 3: Exercitiu de caligrafie
Din liceu nu am mai scris cu stiloul. Se spune ca scrisul dezvaluie din secretele personalitatii scriitorului iar pe vremuri era considerat un instrument de stabilire a ‘valorilor discrete’. Eu m-am pomenit cu un scris stingher, nesigur-tremurat si cu mare nevoie de exercitiu.

Step 4: All mixed together
Cam asa arata masa de lucru, sambata seara. :)

Semn de primavara, cu dor…

Cer de aprilie, surprins in drum spre Marea Nordului

 

Astazi m-am trezit dis-de-dimineata, cu mult inainte de a suna desteptatorul, semn clar de primavara :)
Mi-am adus aminte de diminetile de primavara in care ma grabeam sa prind autobuzul spre liceu, autobuz in care de obicei ma intalneam cu colega mea de banca, Mariana. Cu ea povesteam despre ‘toate cele’, de la pericolele ce urmau sa ne astepte la ore: extemporale neanuntate sau iesirile spontane si involuntare la tabla, pana la baieti :D
Pe Mariana n-am mai intalnit-o de la terminarea liceului si ma gandeam, daca ne-am intalni acum, despre ce am vorbi, ce ne-am spune? Sau am lasa feţele noaste sa vorbeasca de la sine…