Cer de aprilie, surprins in drum spre Marea Nordului
Astazi m-am trezit dis-de-dimineata, cu mult inainte de a suna desteptatorul, semn clar de primavara :)
Mi-am adus aminte de diminetile de primavara in care ma grabeam sa prind autobuzul spre liceu, autobuz in care de obicei ma intalneam cu colega mea de banca, Mariana. Cu ea povesteam despre ‘toate cele’, de la pericolele ce urmau sa ne astepte la ore: extemporale neanuntate sau iesirile spontane si involuntare la tabla, pana la baieti :D
Pe Mariana n-am mai intalnit-o de la terminarea liceului si ma gandeam, daca ne-am intalni acum, despre ce am vorbi, ce ne-am spune? Sau am lasa feţele noaste sa vorbeasca de la sine…
